Bucurestiul in panorame virtuale

Ateneul Roman
C. Esarcu, V.A Ureche si N. Kretulescu au infiintat in 1865 institutia Ateneul Roman cu scopul "inzestrarii poporului cu cunostinte folositoare". Pentru a strange banii necesari pentru constructia cladirii s-a apelat la colecta publica avand motto-ul "Dati un leu pentru Ateneu". In 1886 a inceput constructia dupa planurile arhitectului francez Albert Galleron si a fost inaugurata la 14 februarie 1888. Aici isi are sediul Filarmonica "G. Enescu" si tot aici au evoluat unii dintre cei mai de seama dirijori si solisti interpreti ai veacului XX: Erich Kleiber, Sergiu Celibidache, Ionel Perlea, Herbert von Karajan, Dinu Lipatti, Arthur Rubinstein, Pablo Casals, Yehudi Menuhin. [mai multe despre Ateneu]

Opera
Desi in Romania manifestari ale genului liric dateaza inca din secolul XIX cladirea Operei Romane este o constructie relativ noua (1953) ridicata dupa planurile arhitectului Octav Doicescu. Are o capacitate de 2200 locuri, deasemenea gazduieste la ultimul etaj Muzeul Operei in care sunt expuse documente, fotografii, costume ilustrand dezvoltarea acestui gen artistic in Romania. In fata cladirii se afla statuia marelui muzician George Enescu, o sculptura in bronz de Ion Jalea.

Parcul Cismigiu











Pe locul actualului parc pe vremea lui Alexandru Ipsilanti se gasea o mare balta, numita balta lui Dura negutatorul. Numele actual l-a capatat de la mai marele peste cismele (cismigiu) care isi avea casa in apropiere. In 1847 sub indrumarea peisagistului vienez Carl F.W.Meyer au inceput lucrarile de amenajare, iar in anul 1854 a avut loc inaugurarea oficiala. Gradina impresioneaza si astazi prin aranjamentele florale, colectia deosebita de material dendrologic, aici gasindu-se unele exemplare declarate arbori ocrotiti. Cismigiul nu este niciodata pustiu, vara fiind cautat pentru racoare, vegetatie si lacul sau intesat cu barci si care iarna devine un patinoar natural. [mai multe imagini din Cismigiu]

Hanul Manuc
În vechiul târg al Bucurestilor, începând de pe la 1700, au existat câteva zeci de hanuri, unul mai pitoresc decât altul, ce au cunoscut o adevarata epoca de glorie, timp de aproape doua veacuri. Dupa originea ori starea sociala a ctitorului si dupa specificul acestor asezaminte comerciale, hanurile bucurestene de altadata au fost numite "domnesti", "mânastiresti" sau "bisericesti", "boieresti" si "negutatoresti", desi toate aveau aceeasi menire economica, în cuprinsul vechiului târg. În cea din urma categorie istoricii au asezat si "Hanul lui Manuc", de departe una dintre cele mai faimoase constructii de acest gen din Valahia, nu numai datorita dimensiunilor sale impunatoare, ci si prin figura ctitorului sau, legendarul "Manuc Bey". [mai multe despre Hanul Manuc]

Biserica metropolitana
Construirea bisericii Patriarhiei o incepe voievodul Constantin Serban Basarab in anul 1656, dar va fi terminata mult mai tirziu de un urmas al sau, Radu Leon, abia in 1668 si poarta hramul "Sf. Imparati Constantin si Elena". Dupa acest an, voievodul o ridica la rangul de Mitropolie a tarii, iar colinei pe care este amplasata bucurestenii ii vor spune Dealul Mitropoliei. Din asezamintele minastiresti ridicate odata cu biserica, n-a mai ramas decit o frumoasa si impunatoare clopotnita, zidita de Constantin Brincoveanu la inceputul domniei sale, in anul 1698. Mitropolia fiind o copie mai mare a bisericii lui Neagoe Basarab de la Curtea de Arges, are o nota de simplitate, robustete, echilibru. Arcadele coloanelor fatadei se sprijina pe un briu gros de piatra ce armonizeaza placut cu cele oarbe laterale; deasupra, turlele nu prea inalte dau aer impozant salasului de rugaciune. Din vechea pictura a bisericii, a ramas doar cea de deasupra usii de intrare, pe cind cea din interior de data recenta, reprezinta figurile celor ce au ctitorit lacasul sau care au cotribuit la refacerea,imbunatatirea lui. Bunul cel mai de pret al Mitropoliei este racla de argint a Sf.Dimitrie Basarabov in care odihnesc moastele acestuia, sfint mult iubit de oameni care in semn de cinstire l-au ales protectorul orasului.

Palatul Parlamentului (Casa Poporului)
Casa Poporului s-a construit pe fostul Dealul Spirii (dupa numele unui renumit doctor din zona) in anii `80, cind a inceput "urbanizarea " intregului cartier, la "indicatiile ctitorului de geniu". Ridicata pe o colina artificiala, Casa Poporului are o inaltime de 84m, (cuprinde 12 etaje) are o nota dominanta, impunatoare, iar cu suprafata sa de 330.000 de metri patrati, devine a doua cladire din lume dupa Pentagon. Aici a dorit Ceausescu sa fie resedinta presidentiei, a comitetului central al partidului comunist si al unor ministere. In forma de piramida fara virf (au fost probate citeva cupole, idee la care s-a renuntat) palatul cuprinde vaste holuri, coridoare lungi, nenumarate sali imense, iar cea mai mare se numeste Sala Unirii, cu o inaltime de 16 m si o suprafata de 2200 metrii patrati, aici aflandu-se cel mai mare candelabru din cladire, cu o greutate de trei tone si 7000 de becuri. [mai multe despre Casa Poporului]